Notice: wpdb::prepare was called incorrectly. The query does not contain the correct number of placeholders (1) for the number of arguments passed (3). Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 4.8.3.) in /home/arborise/public_html/malancrav/wp-includes/functions.php on line 3942

Notice: wpdb::prepare was called incorrectly. The query does not contain the correct number of placeholders (1) for the number of arguments passed (3). Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 4.8.3.) in /home/arborise/public_html/malancrav/wp-includes/functions.php on line 3942

Notice: wpdb::prepare was called incorrectly. The query does not contain the correct number of placeholders (1) for the number of arguments passed (3). Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 4.8.3.) in /home/arborise/public_html/malancrav/wp-includes/functions.php on line 3942

Notice: wpdb::prepare was called incorrectly. The query does not contain the correct number of placeholders (2) for the number of arguments passed (3). Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 4.8.3.) in /home/arborise/public_html/malancrav/wp-includes/functions.php on line 3942
Traseu cultural Malancrav - Patrimoniu multietnic viu Despre proiect – Traseu cultural Malancrav
  • Despre proiect

Despre proiect

Traseu cultural: ”Mălâncrav – patrimoniu multietnic viu”

Proiectul Traseu cultural ”Mălâncrav – patrimoniu multietnic viu”, iniţiat de Fundaţia Mihai Eminescu Trust, lansat la sfȃrşitul lunii martie 2015, fructifică experiența recunoscută la nivel internațional a fundației în valorizarea patrimoniului, contribuind în mod inovativ la dezvoltarea comunității locale din Mălâncrav, în acord cu obiectivele programului PA16/RO12 “Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural” finanţat prin Mecanismul Financiar SEE 2009 – 2014.

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea durabilă a comunității din Mălâncrav, județul Sibiu, prin crearea unui traseu cultural de valorizare a patrimoniului imaterial și material multietnic local.

Valoarea totală a proiectului este de 384.887,30 lei, din care 89,20% reprezintă finanţarea nerambursabilă.

În perioada implementării proiectului s-au desfășurat activități de inventariere a patrimoniului imaterial local cu documentare foto-video a elementelor identificate, au fost organizate ateliere demonstrative meșteșugărești de împletituri din nuiele, cărămidărie, dulgherie, gastronomie, croitorie și țesătorie ținute de săteni aparținând tuturor etniilor, cunoscători de diverse tehnici tradiționale.

Pentru ca rezultatele proiectului să aibă continuitate, actorii locali au fost consultați la fiecare etapă de planificare și implementare, au fost încurajați în luarea deciziilor, promovându-se egalitatea de șanse pentru etnicii romi păstrători de meșteșuguri și acordându-se atenție deosebită păstrării autenticității, astfel ca un model de bune practici să poată fi creat și transferat comunității.

Satul Mălâncrav aflat pe cursul Văii Mălâncravului, la sud de satul Laslea şi la 17 km de drumul naţional care leagă Sighişoara de Sibiu, păstrează una dintre cele mai mari comunități săsești din sud-estul Transilvaniei. Dintre cei aproape 1100 de locuitori, câți au fost înregistrați la ultimul recensământ, majoritatea sunt români, iar restul sași, romi și maghiari. Astăzi este una dintre cele mai importante destinații turistice din sud-estul Transilvaniei, cunoscută pentru păstrarea autenticității patrimoniului său construit, pentru peisajele idilice, pentru tradiții și obiceiuri, pentru biodiversitatea zonei.

Aici pot fi vizitate câteva monumente istorice importante din zonă, cum ar fi:

  • Biserica Evanghelică Fortificată de la mijlocul secolului al XIV-lea a fost decorată cu picturi murale, unice în peisajul cultural transilvănean, care, în mare parte s-au păstrat până în zilele noastre. Sub sacristie se află mormântul prinţului Transilvaniei, Mihai Apafi al II-lea.
  • Biserica Ortodoxă, edificiul de cult cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” a fost ridicată la sfârşitul anilor 1600 şi începutul anilor 1700 din piatră şi cărămidă.
  • Biserica Romano-Catolică a fost construită în anul 1865, din ordinul contesei Haller Susanna și a deservit comunitatea maghiară din sat până în anul 2010, când s-a stins și ultimul enoriaș romano-catolic. Este o biserică valoroasă prin însăşi existenţa ei, o mărturie vie a toleranţei religioase şi a fenomenului multi-religios specific transilvănean.
  • Conacul Apafi a fost construit în secolul XV de familia regală maghiară cu acelaşi nume. Cu ajutorul arhitectului Jan Hülsemann şi a meșterilor Fritz Klutsch şi Ernst Linzing, conacul a fost restaurat în mare parte în concordanță cu planurile arhitecturale din secolul XVIII. Procesul de restaurare a fost unul migălos, realizat la standarde înalte, cu implicarea, printre altele, a artizanilor locali pentru broderiile şi mobilierul pentru interior şi exterior. Recunoașterea primită în anul 2007 din partea prestigioasei organizații Europa Nostra a încununat eforturile fundației MET.

Croitoresele din Mălâncrav, bune cunoscătoare ale tehnicilor seculare de îmbinare a motivelor și simbolurilor tradiționale, continuă să realizeze și azi piese de port tradițional, cu motive specifice zonei, precum și șervete, fețe de masă, ștergare și broderii.

Cărămidarii din Mălâncrav confecționează astăzi manual cărămizi și țigle tradiționale cu material procurat de la marginea satului. Într-o zi de muncă, folosindu-se de matrițe speciale, ei pot realiza câteva sute de bucăți, iar dichisul acestui meștesug valoros este foarte interesant de urmărit.

Meșteșugul împletitului din fibre naturale este din timpuri foarte vechi, când locuințele erau construite din împletituri de nuiele groase acoperite cu straturi de argilă și acoperișuri din paie. Tot din fibre vegetale erau confecționate diverse obiecte utilizate la recoltarea, transportul și păstrarea produselor agricole.

Buni cunoscători ai tehnicilor tradiționale, meșterii din Mălâncrav folosesc drept materie primă lemnul de stejar și de brad. Tăiat de obicei iarna, de pe partea sudică a pădurii unde umiditatea este mai redusă, lemnul este ținut un timp la uscat. Dulgheri pricepuți îl cioplesc cu măiestrie, folosind toporul și dalta pentru realizarea de grinzi, căpriori sau lați pentru construcția sau restaurarea caselor tradiționale, a șurilor, a acoperișurilor sau a unor acareturi. Aceste produse, care păstrează și redau aspectul de odinioară, respectă tradițiile zonei și dau un aspect plăcut ochiului.

Bucătăria tradițională locală este orientată către ingredientele de sezon, iar mesele diferă de la anotimp la anotimp, de la casă la casă. Aici putem gusta lactate, brânzeturi (caș, telemea, brânză frământată), preparate din carne meșteșugite în casă, legume sau fructe din gospodărie, proaspete sau conservate. Lista mai conține cârnați, slănină, zacuscă, ouă, supe, ciorbe, tocane, murături, pâine cu cartofi coaptă pe vatră, deserturi de prăjituri, turte dulci, plăcinte, gogoși, dulcețuri sau siropuri naturale. Lângă toate acestea, în meniu se află și nelipsita pălincă pentru trezirea poftei de mâncare.

Printre produsele țesătoarelor din Mălâncrav, care folosesc pentru războiul de țesut fire de lână și bumbac și lucrează după tehnici moștenite din străbuni, se numără covoare, preșuri, perdele, draperii, fețe de masă, prosoape, ștergare, cuverturi de pat, fețe de pernă și altele. Făurirea lor și munca efectivă la războiul de țesut poate dura de la o săptămână până la o lună și jumătate, în funcție de complexitatea motivelor și dimensiunea obiectului lucrat.

De acum vizitatorii au posibilitatea nu doar de a înnopta în casele de oaspeți tradiționale din Mălâncrav ci și de a cunoaște atracțiile de pe harta traseului cultural creat de noi, de a avea o experiență completă, adresată mai multor simțuri simultan, participând interactiv la deprinderea simbolisticii motivelor brodate sau țesute manual, la modelarea lutului în formă de țigle sau cărămizi, la împletirea nuielelor de alun, la cioplirea manuală a lemnului de stejar, la coacerea, mirosirea și degustarea pâinii sau a prăjiturilor specifice zonei, să recunoască plantele din flora spontană utile pentru păstrarea sănătății și multe alte experiențe, alese cu grijă pentru autenticitatea lor.